Tuesday, February 3, 2009

in gol

doi ani o sa mai stau in campul muncii dupa care imi iau un an sabatic si o sa umblu prin lume. probabil, pana o sa ajung sa fac asta o sa ma insor si adio vise. se vor duce pe apa sambetei toate dorintele de evadare, voi arde toate jurnalele de motocicleta neincepute.
fiindca sunt un bou, o sa ma inham la jugul bunastarii patului cald si o sa uit ca am vrut aventura si revolutie.

copiii mei o sa ma scoata la fotbal iar eu la 45 de ani n-o sa mai pot sa stau nici in poarta de frica mingiei care m-ar putea rani.

o sa uit orice nevoie de a sparge bariera fiecarei zile.
copilul meu o sa-mi spuna la 16 ani ca fumeaza si o sa ma intrebe daca poate sa traga niste crack in plamani cu mine in sufragerie fiindca i se pare absurd acum dupa doi ani in care nu l-am prins sa se mai ascunda in camera lui.

fiica mea o sa ma intrebe de pe la 12 ani daca si la mine se face mare ce am intre buzunarele de la pantaloni, cum i se intampla baiatului vecinilor care are 13 ani. nevasta-mea o sa-i spuna ca nu se mai intampla de mult lucrul asta, iesind pe usa direct in bratele unui adolescent cu muschii bine conturati.

iar eu voi uda mai departe gradina facandu-mi ganduri dulci in timp ce ma uit la vecina in maieu alb si pantalni tip short cum isi intinde sfarcurile spre inaltimea sforii de rufe, de pe care strange lenjeria ei intima, proaspata ca o zi de primavara.

45 de ani si viata imi surade. o vad tinand undeva la 10000 de metri, in fundul prapastiei, gura deschisa. cu limba imi sugereaza ceva, cred ca ar vrea sa-mi spuna sa ma arunc. are carii si molarul drept topit de nicotina, buzele sunt rosii, date cu un ruj ieftin care i-a patat dintii din fata.

ma uit in spate sa vad daca cineva incearca sa ma opreasca, am lacrimi in ochi si sper ca cineva o sa le vada. nimeni. copiii mei se uita la csi ny in reluare, nevasta-mea nu s-a intors si n-o sa vina pana duminica seara.

largesc un pic cravata ridic un pic din umeri si sar in gura deschisa, aceeasi care timp de 45 de ani m-a mestecat pana m-a adus in forma asta. "un pic adus din umeri", plesuv, cu o proteza pentru dintii de sus in gura, prostata si hemoroizi in plina jena si una bucata fund lasat.

acum plutesc, o ultima senzatie placuta, dupa atata timp...

la moartea mea

la moartea mea lampasi sa care
asudand din greu
lumina spiritului meu
sa aprinda mii de felinare
in lume bocet sa anunte
caci eu
nu mai sunt pe acest pamant

trambite
funebru sa rasune
uscand plamanii suflatorilor
ce anunta jalnic
plecarea tanarului vostru trecator

plecat fi-voi de pe aceasta lume
scribi cu sange astearna
milioane de ravase sa trimita
pe hartie din petale de trandafir impletita
sa va mai spuna
ca eu m-am dus
dar voi ramaneti
la umbra palidei mele nemuriri